Adrian Curaj: Procesul Bologna a avut „rol de armonizare”

Procesul Bologna a fost implementat în România în urmă cu 15 ani, dar până în prezent nu există niciun studiu care să arate ce impact a avut, a declarat Adrian Curaj, directorul general al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării Dezvoltării şi Inovării, care a susţinut că au fost „rezultate bune şi mai puţin bune”.

Specialişti europeni din educaţie au fost prezenţi miercuri la deschiderea Conferinţei Cercetătorilor Procesului Bologna, eveniment prezidat de Adrian Curaj.

„Sunt 15 ani de când noi am dat drumul procesului Bologna, în implementare, nu doar povestindu-l. Avem 15 ani de la implementare, dar nu avem niciun studiu care să reflecteze asupra noastră ce s-a întâmplat. Dau un singur exemplu, pentru că sunt inginer şi mă uit la comunitatea de ingineri din România şi la discuţiile dintre noi cu întrebarea următoare: 3-4 ani plus unul sau unul şi jumătate Bologna, plus doctoratul este suficient pentru a aduce pe piaţă inginerul potrivit nevoilor? Nu avem răspunsul acesta”, a afirmat Curaj în deschiderea evenimentului.

El a menţionat că procesul Bologna a avut „rol de armonizare”.

„Diferite ţări, sub umbrela Bologna, implementează educaţia în inginerie diferit şi atunci provocarea pentru noi este aşa: după 15 ani, nu putem spune cu bune sau rele, pur şi simplu am rostogolit această experienţă timp de 15 ani, avem experienţă, avem rezultate bune şi mai puţin bune, ce putem face acum este să ne uităm puţin în jur, la modelele diferitelor ţări care asigură compatibilitate şi mobilitate şi să vedem care se potriveşte cel mai bine următorilor ani pentru România. (…) Nu avem încă astfel de studii, dar discuţiile sunt şi curând vom lansa o discuţie pe domeniul acesta – ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, ce am învăţat şi ce am putea să modificăm folosind experienţa bună a altor ţări”, a spus Adrian Curaj.

El a afirmat că există „avantaje şi dezavantaje”, precizând că prin Procesul Bologna s-au făcut multe lucruri importante, „mai puţin decât visam, dar destul de multe”.

Citește și Provocările schimburilor de studenți prin Erasmus+, discutate la Brașov de reprezentanții a 33 de universități din lume

„Întotdeauna sunt avantaje şi dezavantaje. Nu există un model unic în Europa, discuţiile sunt purtate ţară cu ţară. Noi am constatat, din reacţia întreagă a pieţei forţei de muncă, că ar putea să fie altfel pregătirea, în inginerie de exemplu. Ar putea fi altfel structurată ca rezultatele să fie mai bune, dar nu avem studii. Este doar o opinie cu puternică încărcătură emoţională. Încercăm să vedem ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani şi s-ar putea să spunem că suntem unde trebuie, că am făcut mult mai bine decât alţii, sau să spunem că nu este suficient şi am putea să luăm în calcul o altă opţiune fără să afectăm subiectele cheie – mobilitate, recunoaştere şi piaţa muncii”, a mai spus Curaj.

Pam Fredman, profesor suedez de neuroştiinţă şi fost rector al Universităţii din Göteborg, din 2016 preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor, a afirmat că instituţiile de învăţământ superior trebuie să arate responsabilitate pentru rolul pe care îl joacă pentru un viitor sustenabil.

„Viitorul învăţământului superior trebuie să se axeze pe promovarea şi apărarea valorilor fundamentale, libertăţii academice, autonomiei, trebuie să existe o colaborare pentru promovarea necesităţii legăturii dintre cercetare şi învăţământ şi aceste lucruri trebuie să se lege în mod direct de responsabilitatea socială, colaborarea pentru promovarea cercetării şi învăţământului pentru a atinge nevoile societăţii, atât la nivel local cât şi la nivel global, pentru a asigura incluziunea, etica, pentru a promova implicarea studenţilor în dezvoltarea învăţământului superior”, a afirmat Pam Fredman.

Internaţionalizarea educaţiei în contextul provocărilor globale şi a iniţiativelor de tipul Universităţi Europene, accesul la învăţământul superior pentru toţi studenţii, abordări inovative de predare şi învăţare, îmbunătăţirea colaborării dintre educaţie şi cercetare, redefinirea Procesului Bologna în viitor pentru a putea răspunde nevoilor societăţii, impactul digitalizării asupra educaţiei sau replicarea modelelor de tip Bologna în alte regiuni ale lumii se numără printre temele ce vor fi abordate joi şi vineri în cadrul evenimentului.

Dezbaterile tematice se vor derula în Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

La evenimentul organizat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, în parteneriat cu Universitatea Politehnica din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Universitatea Bucureşti, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, participă Ligia Deca, consilier prezidenţial-Departamentul de Educaţie şi Cercetare, Mihnea Costoiu, rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti, Marian Preda, rector al Universităţii Bucureşti, Remus Pricopie, rector al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, precum şi înalţi reprezentanţi ai unor instituţii internaţionale de prestigiu (European University Association-EUA, International Association of Universities-IAU, Consiliul Europei, Comisia Europeană sau European Students’ Union-ESU).