Pachetul european pentru educație și competențe include o Agendă a Profesorilor Europeni, măsuri pentru reducerea birocrației și programe de formare în inteligență artificială. În România, scăderea numărului de profesori s-a suprapus cu o creștere a populației școlare.
Comisia Europeană propune statelor membre măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale profesorilor, reducerea sarcinilor administrative și consolidarea formării profesionale, prin noua Agendă a Profesorilor Europeni, inclusă în Pachetul pentru Educație și Competențe prezentat joi, 5 noiembrie, de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
Inițiativa vine într-un moment în care 25 dintre cele 27 de state membre se confruntă cu deficit de cadre didactice, potrivit informațiilor prezentate odată cu pachetul european. În același timp, datele OCDE arată că mai puțin de unul din cinci profesori consideră că opiniile sale sunt apreciate de factorii de decizie, iar numai aproximativ unul din patru crede că poate influența politicile educaționale.
În România, problema personalului didactic este reflectată și de cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică. În anul școlar 2025–2026, în învățământul preuniversitar activau cu 4.667 de cadre didactice mai puține decât în anul precedent, în timp ce numărul elevilor și preșcolarilor crescuse cu aproximativ 20.800.
Agenda Profesorilor Europeni: condiții de muncă mai bune și mai puțină birocrație
Una dintre principalele componente ale pachetului european este Agenda Profesorilor Europeni, prin care Comisia încurajează statele membre să elaboreze strategii naționale pentru atragerea și păstrarea cadrelor didactice în sistemul de educație.
Obiectivele includ crearea unor condiții de muncă atractive, recunoașterea responsabilităților profesionale și reducerea sarcinilor administrative, astfel încât profesorii să poată dedica mai mult timp activității didactice și interacțiunii cu elevii.
„Propunerea subliniază necesitatea creării unor condiții de muncă atractive și a unei recunoașteri adecvate a responsabilităților cadrelor didactice, precum și necesitatea reducerii sarcinilor administrative ale cadrelor didactice pentru a le permite să dispună de mai mult timp pentru a interacționa cu elevii”, a declarat Roxana Mînzatu.
Agenda urmărește și diversificarea accesului în profesie, prin atragerea unor grupuri insuficient reprezentate, flexibilizarea traseelor profesionale și consolidarea formării inițiale și continue. Comisia consideră că profesorii și directorii de școli trebuie să fie mai bine pregătiți pentru provocările generate de inteligența artificială, transformarea digitală și diversitatea tot mai mare a claselor.
Un alt obiectiv este implicarea mai consistentă a profesorilor și a organizațiilor care îi reprezintă în elaborarea politicilor educaționale. În acest sens, partenerii sociali și reprezentanții cadrelor didactice ar urma să participe de două ori pe an la reuniunile Grupului la nivel înalt pentru Educație și Formare, unde să discute prioritățile, dificultățile și măsurile necesare în sistemele educaționale europene.
Inteligența artificială, inclusă în formarea profesorilor
Pachetul european pune accent și pe pregătirea cadrelor didactice pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale. Profesorii vor fi implicați atât în dezvoltarea unor practici de utilizare a AI în procesul de învățare, cât și în identificarea instrumentelor digitale care pot reduce volumul de activități administrative.
Comisia urmărește ca tehnologia să sprijine activitatea profesorilor și să răspundă nevoilor copiilor, fără ca transformarea digitală să se limiteze la introducerea unor instrumente noi în școli.
În acest context, un rol important îl vor avea Academiile Profesorilor 2.0, program finanțat prin Erasmus+, care urmează să fie consolidat și reorientat începând din 2027.
Inițiativa va oferi formare inițială și continuă, în special pentru profesorii aflați la început de carieră și pentru directorii de școli. Printre domeniile vizate se numără utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale într-o manieră centrată pe copil, predarea în clase diverse, gestionarea situațiilor complexe din sala de clasă, conducerea colaborativă, democrația și reziliența.
„Academiile pentru profesori 2.0, finanțate prin programul Erasmus+, vor fi consolidate și reorientate în 2027 pentru a obține rezultate mai bune în domeniile în care nevoile sunt cele mai mari”, a precizat Roxana Mînzatu.
Mobilitatea profesorilor în Europa și recunoașterea competențelor
Comisia urmărește să faciliteze și mobilitatea profesională a cadrelor didactice între statele membre. Printre direcțiile avute în vedere se numără eliminarea obstacolelor administrative din procedurile de recunoaștere și portabilitate a competențelor, inclusiv prin inițiativa europeană privind portabilitatea competențelor.
O mobilitate mai simplă ar putea facilita accesul profesorilor la oportunități profesionale în alte țări și ar putea contribui la atragerea cadrelor didactice în regiunile și comunitățile care se confruntă cu dificultăți de recrutare.
România: mai puțini profesori, mai mulți elevi
Propunerile europene apar într-un context dificil pentru sistemul de învățământ românesc. Datele INS pentru anul școlar 2025–2026 indică o scădere cu 4.667 a numărului de cadre didactice din învățământul preuniversitar, de la 224.609 la 219.942.
Reducerea nu a fost uniformă. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în învățământul liceal, unde numărul cadrelor didactice a coborât cu 3.187, și în învățământul primar și gimnazial, cu 2.786 mai puține cadre didactice. În schimb, au existat creșteri în învățământul antepreșcolar și preșcolar, profesional, postliceal și universitar.
În aceeași perioadă, populația școlară a crescut cu aproximativ 20.800 de copii și elevi, prima majorare raportată după 2020, potrivit datelor prezentate de INS.
Evoluția se suprapune cu modificările introduse prin Legea 141/2025, care au inclus majorarea normei de predare pentru majoritatea profesorilor de gimnaziu și liceu de la 18 la 20 de ore pe săptămână și reducerea tarifului pentru plata cu ora. Datele statistice arată diminuarea personalului didactic în primul an de aplicare a măsurilor, dar nu stabilesc, prin ele însele, motivele individuale pentru care cadrele didactice nu se mai regăsesc în sistem.
Pachetul european nu obligă statele membre să adopte un anumit model de organizare sau de salarizare a profesiei didactice. Recomandările Comisiei oferă însă o direcție comună: pentru a atrage și păstra profesori, sistemele educaționale au nevoie de condiții de muncă mai bune, formare relevantă și o implicare reală a cadrelor didactice în deciziile care le influențează activitatea.
