Reforma liceului din România intră într-o etapă decisivă: peste 500 de programe școlare noi vor fi aplicate începând cu anul școlar 2026–2027, odată cu elevii care vor intra în clasa a IX‑a. Ministerul Educației a anunțat că noile programe sunt construite pe baza planurilor‑cadru aprobate anterior și urmăresc formarea celor opt competențe‑cheie europene, de la competențe STEM și digitale până la competențe civice, culturale și sociale.
Până acum au fost aprobate 320 de programe, la care se adaugă cele 90 aprobate în 2024, acoperind discipline obligatorii, curriculum de specialitate, limbi moderne în regim intensiv, filiera vocațională și învățământul în limbile minorităților. Programele vor fi introduse progresiv, câte o generație pe an, până în 2030.
Ministerul anunță și un proces amplu de formare a profesorilor, elaborare de manuale și definire a standardelor de evaluare, pentru ca reforma să fie implementată coerent.
Schimbările urmăresc echilibrul între disciplinele tradiționale și cele orientate spre viața reală. În paralel, un program‑pilot implementat în 32 de licee testează o flexibilitate curriculară extinsă: elevii pot alege discipline în funcție de interese, iar școlile pot organiza orarul într-un mod adaptat comunității.
Apar cursuri noi precum inteligență artificială, robotică, imprimare 3D, antreprenoriat digital, bioetică sau educație pentru starea de bine, teme care pot fi integrate în discuțiile despre competențe digitale sau curriculum modern.
Cum arată comparația cu Finlanda
Finlanda, considerată un reper în educație, implementează în aceeași perioadă o reformă cu o direcție diferită, dar relevantă pentru comparație. Începând cu 2026, liceele finlandeze pot oferi întregul parcurs liceal în limba engleză, în instituții autorizate de Finnish National Agency for Education. Obiectivul este internaționalizarea sistemului și sprijinirea elevilor care nu stăpânesc finlandeza sau suedeza, dar și atragerea familiilor internaționale.
Diferențele dintre cele două modele sunt clare:
România pune accent pe actualizarea și extinderea curriculumului, pe competențe‑cheie și pe diversificarea disciplinelor, păstrând structura generală a sistemului și examenele naționale. Finlanda mizează pe flexibilitate curriculară reală, pe posibilitatea elevilor de a combina discipline, de a studia în ritm propriu și de a accesa trasee educaționale variate. În plus, Finlanda pregătește introducerea Bacalaureatului în limba engleză în 2028, ceea ce consolidează direcția de internaționalizare.
Ambele sisteme urmăresc modernizarea educației, dar prin strategii diferite: România prin conținut și structură, Finlanda prin flexibilitate și deschidere internațională. Pentru elevi și profesori, următorii ani vor arăta cât de eficient se vor transforma aceste reforme în practică și cât de mult vor influența calitatea învățării.
