Rolul familiei în echilibrul emoțional al copiilor și în prevenirea consumului timpuriu de alcool a fost tema centrală a conferinței „Inspiration Day – Stiluri parentale, echilibru emoțional și prevenția consumului de alcool la minori”, organizată de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), cu susținerea Ursus Breweries. Evenimentul a reunit autorități, psihologi și cercetători în educație, la zece ani de la prima cercetare națională care a analizat legătura dintre stilurile parentale și consumul de alcool în rândul adolescenților.
Datele prezentate în cadrul conferinței conturează o realitate îngrijorătoare. Potrivit unui studiu realizat de World Vision România, aproape o treime dintre copiii români cu vârste între 10 și 14 ani au consumat alcool cel puțin o dată. Expunerea la comportamente de risc începe devreme, iar accesul la alcool este perceput ca fiind facil: 69% dintre adolescenți spun că îl pot procura ușor sau foarte ușor.
Datele furnizate de Agenția Română pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor arată că 81% dintre adolescenții români de 15-16 ani au consumat alcool cel puțin o dată, procent peste media europeană. În același timp, specialiștii atrag atenția că tinerii sunt expuși simultan mai multor vulnerabilități: peste jumătate sunt în risc de dependență de social media, unul din doi a încercat țigări electronice, iar un sfert întâmpină dificultăți în controlul jocurilor video.
„Vorbim despre o generație expusă simultan la multiple comportamente de risc, deci este o generație care are nevoie de sprijin corect adaptat pentru a naviga prin aceste riscuri sociale cu consecințe pe termen lung”, a declarat Dr. Daniela Boșca, director executiv FONPC.
Dacă în urmă cu un deceniu cercetările arătau că stilul parental influențează direct probabilitatea consumului de alcool la adolescenți, astăzi contextul este și mai complex. Studiul realizat atunci de Demos Marea Britanie și Institutul pentru Politici Publice, în parteneriat cu FONPC, demonstra că severitatea excesivă și lipsa afectivității cresc vulnerabilitatea copiilor, în timp ce echilibrul dintre afecțiune și reguli clare – așa-numita „dragoste fermă” – reduce semnificativ riscul debutului consumului.
Vezi și 10 Mai, sosirea lui Carol, Independența și Regatul
Între timp, mediul în care cresc copiii s-a schimbat radical. Expunerea digitală constantă, comparația socială intensă, presiunea grupului, anxietatea și dificultățile de reglare emoțională se adaugă vulnerabilităților deja cunoscute. În acest context, fragilizarea sănătății mintale poate deveni un factor care amplifică riscul comportamentelor compensatorii, inclusiv consumul de alcool.
Reprezentanții autorităților prezenți la conferință au subliniat că prevenirea consumului de alcool la minori nu poate fi realizată izolat. Aplicarea strictă a legii, extinderea programelor de prevenție în școli și sprijinul acordat familiilor sunt esențiale, însă fără implicarea părinților rezultatele rămân limitate. Educația și dialogul constant rămân instrumente fundamentale.
La rândul său, Robert Uzună, vicepreședinte Corporate Affairs în cadrul Ursus Breweries, a subliniat importanța colaborării dintre autorități, mediul privat și societatea civilă în dezvoltarea unor inițiative de informare și prevenție, punctând că evoluția fenomenului din ultimul deceniu arată nevoia unei implicări susținute și coordonate.
Unul dintre momentele centrale ale dezbaterii a fost analiza celor patru stiluri parentale și impactul lor asupra dezvoltării copiilor. Specialiștii au explicat că stilul democratic – bazat pe limite clare, dialog și căldură emoțională – este asociat cu o mai bună dezvoltare a încrederii în sine, performanțe școlare mai bune și relații familiale solide. În schimb, controlul excesiv și lipsa apropierii emoționale pot genera anxietate și dificultăți de adaptare, iar absența limitelor sau a implicării parentale crește vulnerabilitatea la comportamente de risc. Nici permisivitatea totală, în care afecțiunea nu este însoțită de reguli clare, nu oferă copiilor reperele necesare pentru a face față presiunilor sociale.
Mesajul transmis la finalul conferinței a fost unul clar: într-o societate în care copiii sunt expuși tot mai devreme la tentații și influențe diverse, relația părinte–copil rămâne principalul factor de protecție. Implicarea emoțională, coerența și consecvența în stabilirea limitelor pot face diferența între vulnerabilitate și reziliență.
Pentru specialiști, prevenția nu începe în momentul în care apare problema, ci în fiecare interacțiune zilnică dintre părinte și copil.
){kind=link}