Până la vârsta de 2 ani, copiii nu ar trebui să aibă acces la telefoane și tablete, cu excepția momentelor în care vorbesc cu bunicii sau cu cei dragi, recomandă Ministerul Educației în proiectul de ordin privind aprobarea „Reperelor fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani.”
Ministerul Educației: Interzicerea accesului copiilor sub 2 ani la telefoane
Documentul, destinat atât educatorilor cât și părinților, conține cinci capitole despre dezvoltarea copilului pe diverse planuri: socio-emoțional, dezvoltarea limbajului, dezvoltarea fizică, sănătatea și igiena personală, capacitatea de ascultare și înțelegere, precum și dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii. Întregul document poate fi consultat și descărcat la finalul articolului.
Ordinul de ministru trebuie să intre în vigoare din toamnă, odată cu anul școlar 2024-2025, conform proiectului aflat în dezbatere publică. Ministerul Educației recomandă ca copiii mai mici de 18-24 de luni să nu aibă acces la telefoane, tablete și jocuri, cu excepția utilizării camerei video pentru a vorbi cu cei dragi (bunici, mătuși). Această recomandare este inclusă în documentul „Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani,” care „se raliază opiniei exprimate de Academia Americană de Pediatrie.”
Descoperă și: Petrecem, din nou, de Ziua Copiilor la Senat
Pentru copiii între 2 și 5 ani, se recomandă un maximum de o oră de expunere la ecrane, sub supravegherea unui părinte sau educator, pentru a discuta despre ceea ce au văzut și pentru a explora personajele preferate în alte jocuri, desene sau activități. De asemenea, sunt recomandate pauze de 15-20 de minute între reprizele de privit la televizor sau alte ecrane.
Documentul „Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani” se adresează educatorilor și părinților, adică tuturor celor care „îngrijesc, cresc și educă copiii cu vârsta cuprinsă în intervalul de la naștere până la 7 ani.”
„Studii recente arată că, în primii ani de viață, se formează mai mult de 1 milion de noi conexiuni neuronale în fiecare secundă. Astfel, se poate argumenta că primii trei ani constituie cea mai importantă perioadă în privința creșterii și dezvoltării unui copil. Creierul este descris ca fiind dependent de activitate. Acest lucru se produce prin joacă, comunicarea cu ceilalți, și prin stabilirea de relații calde, adecvate și reciproce între copil și adult.
Nu este suficient doar să îngrijim copilul, la fel cum nu este suficient doar să-l hrănim sau să-l învățăm lucruri noi. Copilul are nevoie simultan de hrană sănătoasă, îngrijire atentă, atenție și căldură, stimulare, încredere, răbdare și un mediu prielnic în care să se dezvolte, fiecare la timpul potrivit. Lipsa vreuneia dintre aceste condiții, în această perioadă de viață, poate avea consecințe pe termen lung,” se arată în introducerea documentului.
Documentul este structurat pe 5 subcapitole care la rândul lor conțin repere pe intervale de vârste și practici de sprijin, adică ce abilități ar trebui să aibă copilul de la naștere la 18 luni, între 19-36 de luni, (1 an și jumătate – 3 ani ), 37-60 de luni (3 ani – 5 ani) și 60-84 de luni (5 ani – 7 ani). De asemenea sunt trecute și idei de activități pentru fiecare reper, în dreptul cărora este menționat dacă e o activitate pentru educator (E) sau părinte (P).
- Dezvoltarea fizică a sănătății și igienei personale
- Dezvoltarea socio-emoțională
- Capacități și atitudini în învățare
- Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare receptivă)
- Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii
Citește mai departe de pe Edupedu.ro
