Subiectul restricționării accesului adolescenților la platformele de socializare a generat opinii divergente în rândul oficialilor din Guvernul României. Discuția vine într-un moment în care mai multe state, printre care Australia și mai nou India, analizează sau au implementat deja limite de vârstă pentru utilizatorii de social media.
În România, dialogul a fost deschis de secretarul de stat Raed Arafat, care a atras atenția asupra riscurilor majore pe care algoritmii acestor platforme le au asupra sănătății mentale a tinerilor.
Două viziuni diferite în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
Deși fac parte din aceeași structură, Secretarul de Stat Raed Arafat și Ministrul Afacerilor Interne au puncte de vedere contrare în ceea ce privește soluția optimă pentru protejarea minorilor.
Raed Arafat susține că rețelele sociale reprezintă un risc sistemic pentru adolescenți, comparând uneori impactul acestora cu alte forme de dependență. Acesta consideră că reglementarea strictă și limitarea accesului sunt măsuri necesare pentru a stopa fenomenul de bullying și degradarea sănătății psihice.
Vezi și Raed Arafat: Rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii
De cealaltă parte, Ministrul Afacerilor Interne a declarat recent că interzicerea nu este o soluție viabilă. Potrivit acestuia, problema nu este existența platformelor, ci modul în care sunt folosite. Ministrul consideră că o interdicție totală nu îi pregătește pe copii pentru realitatea digitală, ci, din contră, îi poate face mai vulnerabili în fața pericolelor online pe care nu vor învăța să le gestioneze.
Modelul internațional: Australia și India
România nu este singura țară unde acest subiect este pe agenda publică. Australia a adoptat deja legislație pentru a interzice accesul copiilor sub 16 ani pe rețelele sociale, punând responsabilitatea verificării vârstei pe umerii companiilor tehnologice.
Recent, în India, un aliat al Premierului Indiei, Narendra Modi, a propus măsuri similare. Argumentele invocate la nivel global sunt constante: protejarea tinerilor de conținutul nociv și reducerea timpului petrecut în mediul virtual, în detrimentul activităților educaționale și sociale reale.
Provocarea educației digitale
Argumentul împotriva interdicției, susținut de ministru, se bazează pe ideea că mediul online este o componentă inerentă a vieții moderne. În această viziune, rolul statului și al părinților ar trebui să fie acela de a oferi instrumente de filtrare și, mai ales, o educație digitală solidă.
Întrebarea care rămâne în centrul dezbaterii este dacă societatea are capacitatea de a educa generațiile tinere suficient de rapid încât să contracareze viteza algoritmilor, sau dacă, până la găsirea unui echilibru, interdicția rămâne singura frână eficientă.
Decizia finală în România va depinde de consultările dintre specialiștii în educație, psihologi și autorități, pe măsură ce presiunea internațională pentru reglementarea „Big Tech” crește.
