Fobia școlară devine un fenomen tot mai frecvent în rândul elevilor din România, iar specialiștii avertizează că nu este vorba despre un moft sau o simplă evitare a cursurilor, ci despre o problemă reală, cu efecte pe termen lung. Adesea confundată cu lipsa de interes pentru școală, această afecțiune provoacă suferință autentică și necesită atât sprijin specializat, cât și o abordare atentă din partea părinților și profesorilor.
Fobia școlară: Semne de avertizare și soluții pentru părinți
Fobia școlară este o formă severă de anxietate, care se manifestă prin simptome fizice și emoționale, apărute în special înainte de a merge la școală. Specialiștii atrag atenția că elevii afectați pot prezenta stări de panică, refuz alimentar, plâns necontrolat și dificultăți în interacțiunile sociale.
Svetlana Milencovici, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Arad, subliniază că simptomele sunt variate și, adesea, sunt interpretate greșit de părinți și profesori.
„Copiii pot avea probleme legate de alimentație, manifestate prin diaree, vărsături sau refuzul de a mânca. Plânsul este frecvent, mai ales dimineața, când trebuie să plece la școală. De asemenea, aceștia evită interacțiunile sociale și întâmpină dificultăți în participarea la activități de grup.”
Părinții tind să creadă că este vorba despre un simplu refuz al copilului de a merge la școală, dar, în realitate, este vorba despre o suferință reală, care necesită sprijin specializat.
„Prima dată, părintele, la fel ca și dascălul, suspiciază copilul de chiulangită cronică. Se crede că elevul nu vrea să meargă la școală doar din comoditate, dar nu este așa. Fobia școlară este o suferință accentuată, iar copiii chiar nu se simt bine,” adaugă Svetlana Milencovici.
Un fenomen în creștere. Câte cazuri sunt raportate?
Fobia școlară nu este un fenomen izolat, iar numărul copiilor afectați continuă să crească. În județul Arad, de exemplu, 16 elevi au fost diagnosticați cu această afecțiune, iar trei dintre ei au primit recomandarea de a urma învățământul la domiciliu.
„În acest moment, avem 16 elevi diagnosticați cu fobie școlară, dintre care trei sunt înscriși în programul de învățământ la domiciliu,” a declarat Marius Gondor, inspector școlar general la ISJ Arad.
Această realitate nu se limitează doar la Arad, ci este prezentă la nivel național, unde tot mai mulți elevi se confruntă cu simptome similare și au nevoie de sprijin psihologic pentru a depăși această problemă.
Care sunt cauzele? Tehnologia și pandemia, factori agravanți
Creșterea numărului de cazuri de fobie școlară este influențată de expunerea excesivă la tehnologie, lipsa interacțiunii sociale și efectele pandemiei de COVID-19.
„Copiii petrec tot mai mult timp în mediul online, pe telefon sau calculator, ceea ce le afectează abilitatea de a relaționa cu ceilalți,” explică Ana Gavrilă, consilier școlar.
Pandemia a amplificat această problemă, izolând elevii și îngreunând readaptarea la viața școlară. „Comparativ cu anii trecuți, numărul cazurilor este în creștere, iar situația devine tot mai alarmantă,” avertizează Diana Trifa, medic neuropsihiatru.
Ce soluții există pentru copiii care se confruntă cu această problemă?
Fobia școlară nu trebuie ignorată, iar sprijinul familiei și al profesorilor este esențial. În multe cazuri, intervenția unui psiholog ajută la identificarea și tratarea problemei.
Părinții trebuie să recunoască simptomele și să evite să le considere mofturi, iar școlile au rolul de a oferi soluții pentru reintegrarea treptată a elevilor afectați. „Colaborarea dintre părinți, profesori și specialiști este crucială pentru a gestiona corect această situație,” subliniază experții.
Pentru cazurile severe, există opțiunea predării la domiciliu, dar aceasta nu este o soluție pe termen lung. Obiectivul principal trebuie să fie sprijinirea copilului în depășirea fricii și revenirea în colectivitate.
Concluzie: fobia școlară – o problemă serioasă, dar tratabilă
Fobia școlară este o problemă tot mai frecventă în rândul elevilor, manifestându-se prin anxietate, refuzul de a merge la școală și simptome fizice precum greață sau dureri de stomac, adesea interpretate greșit de adulți.
Printre cauzele principale se numără expunerea excesivă la tehnologie și efectele pandemiei asupra sănătății mentale a copiilor. Totuși, această afecțiune poate fi gestionată prin sprijin emoțional, colaborare între părinți, profesori și psihologi, precum și prin terapii personalizate.
Specialiștii avertizează asupra importanței depistării timpurii, astfel încât elevii să primească ajutorul necesar și să se reintegreze treptat în mediul școlar.
Sursa: ego.ro
