Jumătate dintre români declară că au încredere în organizațiile neguvernamentale, iar două treimi spun că au interacționat, într-o formă sau alta, cu un ONG, potrivit datelor Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Cum văd românii ONG-urile în 2025: jumătate au încredere în organizațiile neguvernamentale, două treimi au interacționat cu ele
Cercetarea arată că, într-un context marcat de crize succesive, polarizare socială și neîncredere generalizată în instituții, nivelul de încredere în ONG-uri se menține stabil, în jurul valorii de 50%. În același timp, se observă o intensificare a neîncrederii radicale: proporția celor care declară că „nu au deloc încredere” în ONG-uri a crescut de la 14% în 2016 la 27% în 2025.
„Ne bucurăm că FDSC continuă să furnizeze date solide despre societatea civilă din România. Suntem la a patra ediție a Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă și avem acum o perspectivă comparabilă în timp asupra modului în care românii văd organizațiile neguvernamentale. Este important că nivelul de încredere rămâne stabil, într-o societate marcată de polarizare, iar o majoritate semnificativă dintre români consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără ONG-uri, ceea ce confirmă rolul lor esențial. În același timp, este încă mult de lucru pentru ca impactul ONG-urilor să fie resimțit mai larg și mai direct în viața oamenilor”, declară Ionuț Sibian, Director Executiv al Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Principalele concluzii BOSC 2025
• 1 din 2 români declară că are încredere în organizațiile neguvernamentale
• Tinerii între 18 și 29 de ani au cel mai ridicat nivel de încredere în ONG-uri (57%)
• 62% dintre respondenți consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără ONG-uri
• Proporția celor care au interacționat cu un ONG a crescut la 66%
• Donațiile și redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit rămân principalele forme de implicare civică
• 4% dintre români au donat în ultimul an pentru presa independentă, dublu față de 2023
Încrederea românilor în ONG-uri
Datele BOSC 2025 arată că organizațiile neguvernamentale se bucură de un nivel de încredere semnificativ mai ridicat decât partidele politice (19%) și sindicatele (36%). ONG-urile sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, în timp ce Biserica rămâne instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere (81%).
Încrederea în ONG-uri este mai ridicată în rândul femeilor, al persoanelor cu vârste între 18 și 44 de ani, al celor cu studii superioare, al locuitorilor din orașe mari și al celor din regiunea Moldova.
Tinerii între 18 și 29 de ani se disting printr-o relație mai apropiată cu societatea civilă, având un nivel de încredere semnificativ mai mare (57%) comparativ cu persoanele de peste 60 de ani (36%) și fiind mai frecvent beneficiari ai serviciilor oferite de ONG-uri.
ONG-urile și democrația
Majoritatea respondenților consideră că organizațiile neguvernamentale joacă un rol esențial în funcționarea unei societăți democratice. Astfel, 63% sunt de acord că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reușește să producă schimbări, iar 62% afirmă că democrația nu poate funcționa fără existența acestora.
Analizele statistice arată că încrederea în ONG-uri este puternic corelată cu percepția rolului lor democratic, în timp ce teoriile conspiraționiste și atitudinile autohtoniste sunt asociate cu un nivel scăzut de încredere în societatea civilă.
„Este esențial să discutăm despre societatea civilă pe baza datelor, nu a etichetelor. BOSC 2025 arată clar atât punctele forte, cât și provocările ONG-urilor în relația cu publicul larg”, declară Mircea Kivu, coordonatorul cercetării.
Impactul ONG-urilor în viața oamenilor
Imaginea de ansamblu privind impactul ONG-urilor este una moderat pozitivă. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că ONG-urile influențează pozitiv calitatea vieții beneficiarilor direcți, însă 62% afirmă că acestea nu au un impact direct asupra propriei lor vieți.
ONG-urile sunt percepute ca având un impact mai degrabă la nivel local decât național, iar această percepție – „fac bine, dar nu mie” – explică nivelul relativ scăzut de implicare civică formală.
Interacțiune crescută, implicare selectivă
Două treimi dintre români (66%) declară că au interacționat cu un ONG, cea mai frecventă formă fiind expunerea la materiale informative (55%). Proporția donatorilor a crescut la 29%, cu valori mai ridicate în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din mediul urban mare.
42% dintre români afirmă că au utilizat mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit, iar dintre aceștia, 18% au ales să susțină ONG-uri.
Implicare civică și susținerea presei independente
35% dintre adulți declară că sunt membri ai unei forme de asociere, însă doar 12% fac parte dintr-un ONG, iar 8% plătesc cotizație. Donațiile rămân principala formă de implicare civică, în timp ce voluntariatul, protestele și activismul instituțional sunt mai frecvente în rândul tinerilor educați din orașe mari.
Susținerea materială a presei independente, deși încă redusă, a crescut semnificativ: 4% dintre români declară că au donat în ultimul an pentru un ziar, o revistă sau o publicație online.
ONG-urile ca watchdog al societății
Aproximativ 80% dintre respondenți susțin principalele misiuni ale ONG-urilor, iar rolul cel mai așteptat este cel de supraveghere a puterii politice. 52% consideră, „în foarte mare măsură”, că organizațiile neguvernamentale ar trebui să verifice modul în care acționează guvernanții.
