Vapatul, cunoscut și sub denumirea de vaping, presupune utilizarea unui dispozitiv compact, dotat cu mecanisme diverse, pentru a inhala un amestec de nicotină și arome. Printre dispozitivele utilizate se numără creioanele de vapare, țigările electronice și alte variante moderne.
Spre deosebire de fumat, unde nicotina este arsă, vapatul implică încălzirea particulelor de nicotină, oferind o experiență similară, dar cu un mecanism diferit.
Riscurile vapatului asupra sănătății. La ce riscuri te expui dacă vapezi
Vaping-ul funcționează prin încălzirea lichidului din interiorul dispozitivului, transformându-l într-o formă gazoasă pe care utilizatorii o inhalează. Aerosolul rezultat nu este un simplu vapor de apă, ci conține toate substanțele din lichidul folosit, ajungând direct în plămâni. De obicei, acest lichid include nicotină, arome diverse și alte compuși, precum metale și glicerina.
Indiferent dacă este vorba despre o țigară electronică sau un dispozitiv recent lansat care promite metode inovatoare de vapare, toate funcționează pe același principiu. Aceste dispozitive pot avea baterii reîncărcabile sau rezervoare de lichid care pot fi reumplute.
Riscuri
Vaping-ul este adesea promovat de industrie și consumatori ca fiind o alternativă mai sigură la fumatul țigărilor clasice. Cu toate acestea, provoacă numeroase probleme de sănătate și este la fel de adictiv ca fumatul. Inhalarea substanțelor chimice prin vaping reprezintă un risc pentru organism, iar efectele sale pe termen lung rămân insuficient studiate, deoarece această practică este relativ recentă.
Particulele inhalate în timpul vaping-ului pot cauza inflamații și iritații la nivelul plămânilor, ceea ce poate duce la leziuni pulmonare, fibroza pulmonară (cicatrizarea țesutului) și îngustarea căilor respiratorii. Acestea sunt doar câteva dintre efectele cunoscute asupra sistemului respirator, iar cercetările sugerează că există și alte riscuri nedescoperite.
Lichidele utilizate în dispozitivele de vaping conțin, pe lângă nicotină și arome, substanțe precum:
- Compuși carcinogeni, cum ar fi acetaldehida și formaldehida.
- Acroleina și glicolul, periculoase pentru sănătatea pulmonară.
- THC, component activ din planta de cannabis.
- Acetat de vitamina E, asociat cu leziuni pulmonare.
- Metale grele, precum nichelul.
Descoperă și: Ministrul de Interne ia în calcul ca elevii să fie testați pentru droguri în școli
Vaping-ul crește riscul de apariție a unor afecțiuni grave, în special cele respiratorii. Printre acestea se numără:
- Astmul bronșic: Vaping-ul poate agrava astmul sau poate crește susceptibilitatea la afecțiuni respiratorii similare.
- Fibroza pulmonară: Substanțele chimice utilizate în arome pot provoca bronșiolită obliterantă, o afecțiune care cicatrizează ireversibil țesutul pulmonar, afectând funcția respiratorie.
- EVALI: Sindrom specific vaping-ului, asociat cu leziuni pulmonare grave, caracterizat prin simptome precum tuse persistentă, dificultăți de respirație și dureri toracice, care pot fi fatale.
- Afectarea altor organe: Vaping-ul poate afecta inima, creierul, precum și vasele de sânge, crescând riscul de boli cardiovasculare.
- Adicția: Nicotina din lichidele de vaping este extrem de adictivă, determinând modificări în creier care sporesc dependența. Chiar și produsele etichetate „fără nicotină” pot conține cantități mici din aceasta.
- Tranziția la fumatul clasic: Statistic, mulți utilizatori de dispozitive de vaping ajung să experimenteze și fumatul clasic, cu riscurile binecunoscute asociate acestuia.
- Cancer: Anumite substanțe din lichidele de vaping sunt recunoscute ca fiind cancerigene.
Aceste riscuri subliniază necesitatea unei atenții sporite asupra impactului pe termen lung al vaping-ului asupra sănătății.
Ce este EVALI
EVALI, sau leziunile pulmonare asociate utilizării produselor de vaping, este un sindrom grav care afectează în principal utilizatorii acestor dispozitive.
Cauza principală a acestei afecțiuni este, de obicei, acetatul de vitamina E, prezent în unele lichide de vaping. În 2019, incidența EVALI a cunoscut o creștere semnificativă, cu numeroși pacienți internați în spital și 68 de decese raportate. Majoritatea victimelor erau persoane tinere, sub 35 de ani.
Simptomele EVALI includ:
- Tuse persistentă
- Dificultăți de respirație (dispnee)
- Dureri în piept
- Febră
- Vărsături și diaree
- Palpitații
- Dureri abdominale
Această afecțiune subliniază riscurile grave asociate cu utilizarea lichidelor de vaping care conțin substanțe periculoase.
Efecte adverse
Fiind o practică relativ nouă, efectele pe termen lung ale vaping-ului nu sunt încă pe deplin înțelese. Totuși, efectele adverse pe termen scurt pot apărea după câteva zile sau chiar după primul episod de utilizare. Printre acestea se numără:
- Tuse
- Dificultăți de respirație
- Iritații oculare
- Dureri de cap
- Uscăciune și iritații la nivelul gurii
- Greață
- Pofta intensă specifică adicției (craving)
Așa-zise beneficii
Consumatorii susțin adesea că vaping-ul prezintă anumite beneficii comparativ cu fumatul tradițional. Cei mai mulți utilizatori sunt fumători care încearcă să renunțe la țigări și consideră vaping-ul o opțiune mai sănătoasă.
Din păcate, utilizarea acestor dispozitive nu face decât să înlocuiască dependența de fumat cu dependența de vaping. Deși efectele asupra sănătății diferă de cele cauzate de tutun, vaping-ul nu este o alternativă sănătoasă.
Singura opțiune benefică pentru sănătate este renunțarea completă la fumatul de țigări, electronice sau clasice, și la orice alt dispozitiv inhalator.
Vindecarea efectelor asupra plămânilor
În unele cazuri, leziunile pulmonare cauzate de vaping se pot vindeca odată cu încetarea acestui obicei. Totuși, leziunile mai grave, cum ar fi cicatrizarea țesutului pulmonar, sunt permanente și nu pot fi tratate medicamentos. În timp, iritațiile constante asupra plămânilor pot duce la boli cronice ce persistă pe tot parcursul vieții.
Cum să renunțați la vaping
Renunțarea la vaping este la fel de dificilă ca și renunțarea la fumat, necesitând multă voință și un plan bine pus la punct. Procesul nu se finalizează peste noapte, dar câteva etape vă pot ajuta:
- Stabiliți scopuri mici și realiste.
- Alegeți o dată-limită pentru renunțare, nici prea îndepărtată, dar nici imediată.
- Consultați un specialist, fie medic, psihoterapeut sau consultant în adicții.
- Apelați la resurse suplimentare, cum ar fi aplicații mobile, cărți sau grupuri de sprijin.
- Informați familia și prietenii despre intenția dumneavoastră, pentru a primi sprijin.
- Evitați contextul social în care se fumează sau vapează, cel puțin la început.
- Faceți o listă cu motivele pentru care vreți să renunțați și recitiți-o ori de câte ori simțiți dorința de a vapa.
- Schimbați obiceiurile personale care declanșează dorința de vaping, cum ar fi locul sau momentul cafelei.
- Găsiți metode alternative de relaxare și rămâneți activ, ocupându-vă timpul cu activități noi.
De la aspectul atrăgător până la aromele diverse, vaping-ul poate părea tentant. Totuși, ideea că ar fi mai sănătos decât fumatul este un mit. Apelarea la vaping pentru a renunța la fumat nu aduce beneficii reale, ci doar dezvoltă o nouă dependență.
Dacă sunteți fumător, evitați să începeți să vapați. Dacă deja vapezi, încercați să renunțați la acest obicei nociv. Discutați cu medicul, familia, prietenii și alți consumatori care doresc să renunțe, pentru a face procesul mai ușor și mai eficient.
Sursa: sfatulmedicului.ro
