Burnout-ul a devenit una dintre cele mai frecvente probleme ale angajaților din România, iar lipsa unor măsuri de prevenire și sprijin riscă să transforme fenomenul într-o adevărată epidemie a pieței muncii, avertizează psihologul Cristian Grigore de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași.
Specialistul descrie burnout-ul ca pe „boala tăcută” a generației moderne, în care stresul profesional nu mai înseamnă doar oboseală, ci pierderea sensului și a motivației. Potrivit acestuia, de la burnout la depresie nu este decât un pas.
Cum se manifestă burnout-ul
Fenomenul apare prin epuizare fizică și psihică, lipsa energiei, insomnii, cinism și detașare față de muncă sau colegi. Chiar și după perioade de odihnă, angajații continuă să resimtă extenuarea. În plus, performanța profesională scade, iar satisfacția dispare.
Vezi și Burnout-ul la profesori și elevi: Cum poate fi prevenit stresul academic și ce soluții există
„Obosești chiar și după un weekend prelungit. Somnul nu mai este odihnitor, iar energia este diminuată. Apar iritabilitatea și sarcasmul, dar și o scădere vizibilă a productivității”, explică psihologul Cristian Grigore.
Legătura cu depresia și anxietatea
Burnout-ul este specific mediului profesional, însă netratat la timp poate evolua spre depresie, anxietate și chiar boli cardiovasculare. Ritmul alert de muncă, lipsa pauzelor, absența consultării angajaților în luarea deciziilor și lipsa recunoașterii meritelor sunt factori care contribuie la instalarea fenomenului.
„Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semn că ai încercat să fii puternic prea mult timp”, subliniază specialistul.
Prevenție și soluții
Fenomenul nu depinde doar de organizație, ci și de modul în care fiecare angajat gestionează stresul. Perfecționismul, incapacitatea de a spune „nu” sau hiperperseverența cresc riscul de epuizare.
Psihologii recomandă introducerea unor obiceiuri sănătoase: pauze regulate, mișcare, tehnici de respirație și mindfulness. Somnul odihnitor, timpul petrecut în familie și hobby-urile ajută la restabilirea echilibrului personal.
Un aspect important îl reprezintă stabilirea unor granițe clare între viața profesională și cea personală. În cazurile severe, consilierea psihologică și psihoterapia sunt necesare pentru a găsi strategii eficiente de adaptare.
Recuperare de lungă durată
Recuperarea după burnout nu este rapidă și poate dura între patru și șase luni. Ea presupune schimbări la nivel personal, dar și sprijin din partea angajatorului.
„Avem nevoie de organizații care să înțeleagă importanța sănătății mintale, dar și de angajați care să își acorde permisiunea de a se opri, de a respira și de a cere ajutor”, conchide Cristian Grigore.
