Digitalizarea educației devine o temă tot mai importantă în România, iar un studiu realizat de Ipsos pentru Edge Institute arată că majoritatea românilor consideră utilă integrarea mai intensă a tehnologiei în școli.
Rezultatele confirmă o tendință de creștere a încrederii în soluțiile digitale și conturează o viziune clară pentru școala viitorului. Totodată, cercetarea scoate în evidență barierele care încă încetinesc acest proces și necesitatea unor măsuri concrete pentru accelerarea schimbării.
Românii și nivelul actual de digitalizare
În 2025, șapte din zece români afirmă că digitalizarea este un lucru bun, în creștere față de anul precedent. Țara noastră este percepută ca având un nivel mediu de digitalizare, evaluat la 3,6 din 5. Internetul de calitate și progresele companiilor private primesc cele mai bune aprecieri, însă instituțiile statului și nivelul general al competențelor digitale rămân în urmă.
Generația Z și locuitorii din marile orașe evaluează digitalizarea mai pozitiv, în timp ce Bucureștiul surprinde printr-un scor sub media națională.
Competențe digitale și utilizarea tehnologiei
Românii își autoevaluează competențele digitale la un nivel mediu. Elevii par cei mai pregătiți, urmați de profesori, în timp ce părinții sunt percepuți ca având cel mai scăzut nivel de abilități digitale. Internetul este folosit în medie trei ore pe zi, iar smartphone-ul domină în peste 90% dintre gospodării. Tot mai mulți copii au acces la tehnologie, în special la telefoane inteligente și tablete.
Vezi și: Mark Twain International School Cosmopolis își deschide noul campus educațional cu tematică spațială
Percepția asupra școlii de azi
Școala din prezent primește o notă modestă de 6,7 din 10. Principalele critici vizează accentul pus pe memorare și pregătirea pentru examene, în detrimentul abilităților digitale, al muncii în echipă și al comunicării. Deși procesul de înscriere și comunicarea cu școlile sunt apreciate, utilizarea platformelor digitale și monitorizarea progresului elevilor rămân puncte slabe.
Viziunea pentru școala anului 2030
Respondenții văd în digitalizare cheia modernizării educației. Flexibilitatea programei, adaptarea conținutului la nivelul fiecărui elev și utilizarea platformelor digitale sunt considerate priorități.
Table interactive, calculatoare și tablete pentru elevi sunt percepute ca dotări de bază, iar realitatea augmentată și temele rezolvate online vor deveni normalitate. Majoritatea românilor cred că educația viitorului va fi mai degrabă digitală decât clasică.
Barierele digitalizării
Chiar dacă optimismul este ridicat, românii recunosc și obstacolele: lipsa dotărilor, costurile suplimentare, pregătirea insuficientă a profesorilor și riscurile legate de siguranța online. De asemenea, există temeri privind dependența de tehnologie și scăderea interacțiunii directe dintre elevi și profesori.
Cine ar trebui să conducă schimbarea
Aproape jumătate dintre respondenți consideră că Ministerul Educației trebuie să fie principalul actor al digitalizării. Inspectoratele școlare și unitățile de învățământ au roluri importante, însă implicarea mediului privat și a ONG-urilor este percepută ca limitată.
Inteligența artificială în educație
Românii privesc cu interes oportunitățile oferite de inteligența artificială: platforme de învățare personalizată, feedback automatizat, resurse digitale și simulări pentru concepte complexe. Beneficiile sunt evidente, însă oamenii își exprimă și îngrijorările legate de reducerea contactului uman sau de presiunea suplimentară asupra elevilor.
Studiul Ipsos pentru Edge Institute arată că România este pregătită să facă pași importanți spre digitalizarea educației. Sprijinul majorității populației, dar și presiunea realităților tehnologice, fac ca această transformare să nu mai fie opțională, ci o necesitate pentru viitor. Investiția în digitalizare este, de fapt, o investiție în elevi și în șansa lor de a fi pregătiți pentru meseriile viitorului.
