Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) participă azi la o întâlnire cu Premierul Mihai Tudose. În cadrul acestei întâlnirii, federația aduce în discuție opt probleme majore din învăţământ, care, potrivit unui comunicat de presă FSLI, dacă nu vor fi rezolvate, „Executivul trebuie să ia în calcul faptul că există riscul major să se declașeze un conflict de amploare, în sistemul de învăţământ, în toamna acestui an”.
Necesitatea elaborării unei noi Legi a educaţiei naţionale
Reprezentanții oragnizației pun în fruntea listei problemelor pe care le invocă necesitatea adoptării unei noi legi a educației. Ei cer „un act normativ realizat cu responsabilitate şi supus dezbaterii publice” care ar rezolva „cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de educaţie din România”. Ei cer ministerului date concerete referitoare la programul stabilit pentru rezolvarea acestei sarcini.
Programele școlare – învechite și neadaptate la piața muncii
Federația spune că programele şcolare sunt învechite şi neadaptate cerinţelor de pe piaţa muncii.
„Elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional şi nici măcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Din cauza programelor, sistemul de educaţie este axat pe partea teoretică, mai puţin practică, iar programul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltarea acestora. În opinia noastră, programele şcolare trebuie să fie regândite din temelii; ele trebuie adaptate la cerinţele reale ale pieţei muncii. Când va lua Guvernul României o asemenea decizie, aşteptată cu interes de milioane de elevi, de părinţii acestora, de cadrele didactice dar şi de mediul economic, care se plânge de slaba pregătire a absolvenţilor de învăţământ?”, afirmă reprezenții federației.
Subfinanţarea educaţiei plasează şcolile din România într-un alt secol
În contextul discuțiilor despre autorizațiile ISU pentru clăririle școlare, federația sugerează că aceast fapt ar fi o consecință a subfinanțării sistemului de educație, fapt care „plasează şcolile din România într-un alt secol”.
„Lipsa dotărilor în cele mai multe dintre unităţile de învăţământ accentuează şi mai mult starea precară a sistemului de educaţie. Nu este admisibil să existe şcoli care nu au fost reabilitate sau care reprezintă un pericol pentru elevi, pentru că nu au, de exemplu, autorizaţie de funcţionare din partea ISU. Este de neacceptat, de asemenea, ca în multe dintre şcoli să nu existe laboratoare dotate corespunzător, ca grupurile sanitare să fie aceleaşi de zeci de ani sau banala cretă să fie cumpărată din banii părinţilor!”, mai spune organizația.
Banii câştigaţi în instanţă ajung în buzunarele cadrelor didactice, după lungi amânări
O altă problemă pe care au semnalat-o reprezentanții FSLI este intrarea întârziată în posesia cadrelor didactice a sumelor restante la drepturile salariale stabilite prin sentințe judecătorești. Aceste sume nici nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017, se subliniază în comunicat.
Citește și: Interviu cu un profesor de matematică (I): „Trăim într-o democrație în care Ministerul Educației practică modelul unic”
„De asemenea, tot ca urmare a sentinţelor judecătoreşti, personalul didactic trebuie să primească sume care reprezintă dobânzi penalizatoare. Până în acest moment, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Educaţiei Naţionale nu au stabilit care este sursa de finanţare a acestor cheltuieli şi cine trebuie să facă aceste plăţi. În medie, fiecare angajat din educaţie ar trebui să recupereze aproximativ 5.000 de lei. În aceste condiţii, solicităm Guvernului României să rezolve în perioada imediat următoare această problemă”.
Creșterea salariilor: cu o mână se dă, cu alta se ia
FSLI spune că deși autoritățile au anunțat o creștere cu 50% a salariilor brute pentru personalul plătit din fonduri publice începând de la 1 ianuarie 2018, salariile nete vor fi majorate cu numai 25%, ca urmare a faptului că din aceeași dată se va schimba modul în care vor fi achitate dările către stat ale angajatului.
Una dintre profesiile cu cele mai mici pensii
Reprezentanții FSLI afirmă că media pensiilor din sistemul de învățământ este sub 1000 de lei, comparativ cu altele unde această medie trecere pe 3.000 de lei și cer modificarea legii pensiilor.
„În unele cazuri aceste pensii “speciale” au ajuns să fie mai mari decât veniturile încasate de angajaţi. Constatăm că există persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl “recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. Considerăm că singurul principiu care trebuie să stea la baza calculului pensiilor din România trebuie să fie cel al contributivității la fondul de pensii! Dacă nu, atunci cerem pensii speciale şi pentru profesori!”, afirmă aceștia.
Sporurile se calculează după salariile vechi
Aceștia mai atrag atenția că sporurile salariale se calculează după sumele salariilor de dinainte de majorarea acestora, așa cum erau în decembrie 2016:
„Deși conform H.G. nr/. 38/2017 salariile de bază s-au majorat, de la data de 1 ianuarie 2017, în medie, cu 15%, calcularea sporurilor, indemnizațiilor prevăzute de art. 3 3 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu se face la salariile de bază majorate de la 1 ianuarie 2017, ci aceste sporuri și indemnizații sunt calculate prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016, ceea ce conduce la o diminuare a drepturilor salariale care se cuvin personalului didactic”.
Costul standard per elev – irelevant
Federația aduce în discuție renunțarea la costul standard per elev:
„Atâta timp cât determinarea costului standard se face prin hotărâre de guvern, la propunerea Ministerului Educației, în funcție de cuantumul cheltuielilor de personal stabilit de Ministerul Finanțelor Publice pentru salariații din învățământ și aprobat de Parlamentul României, prin Legea bugetului de stat, existența acestui cost standard nu se justifică. Dacă există o lege de salarizare după care sunt plătiți toți angajații dintr-o unitate, indiferent de numărul copiilor/elevilor din acea unitate, ce relevanță mai are acest cost standard pentru stabilirea cheltuielilor necesare cu salariile?”, mai scrie în sursa citată.
Sursă foto: www.vivafmiasi.ro
