Creştinii sărbătoresc astăzi Duminica Floriilor. Praznic împărătesc, sărbătorit cu o săptămână înaintea Paştelui în toată Biserica Creştină. În această zi, rememorăm Intrarea Domnului în Ierusalim, după ce săvârşise ultima Sa mare minune: învierea lui Lazăr din Betania, care murise de patru zile. Locuitorii Ierusalimului îl întâmpină pe Iisus a doua zi, duminică, cu ramuri verzi de finic (simbol al nemuririi) ca un semn al biruinţei împotriva morţii înfăptuite prin învierea lui Lazăr.
An de an, acest semn al biruinţei prevesteşte Paştele, înnoieşte sufletul, netezeşte cărările dintre oameni, dezvăluie bunătatea şi dărnicia din noi.
Date istorice
Este primul praznic împărătesc cu dată schimbătoare din calendarul bisericesc. Primele mențiuni datează din secolul al IV-lea, cand Sf. Epifanie scrie două predici pentru această ocazie, iar pelerina apuseană Egeria, care călătoreşte în oraşul sfânt în jurul anului 392, descrie modul cum se sărbătorea această duminică la Ierusalim .
În Evul Mediu, Floriile mai erau denumite duminica aspiranților sau a candidaților (persoanele nebotezate se duceau la episcop și cereau botezul) ori duminica grațierilor, pentru că autoritățile acordau grațieri unor condamnați.
Domnitorii români celebrau Floriile cu fast. La sărbătoare participa întreaga Curte. Domnitorul, însoţit de boierii săi, mergea la biserica Curţii Domneşti pentru a asculta slujba religioasă ce se desfăşura cu ocazia acestui eveniment. În biserică, erau împărţite tuturor lumânări de ceară aprinse, la fel ca la Paşti.
Salcia- simbol al biruinței vieții asupra morții
După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi.
Ramura de salcie este un simbol al castității și renașterii anuale a vegetației. Ramurile înflorite de salcie, sfințite în Duminica Floriilor, au diverse întrebuințări: împodobesc crucile, mormintele, troițele, ferestrele, ușile și porțile; asigură protecție magică și alungă spiritele malefice; sunt date vitelor pentru a fi mâncate ca să se înmulțească; sunt atârnate în pomii fructiferi și butucii de viță -de- vie pentru a le da rod bogat; au puterea de a opri vijeliile și grindina; tămăduiesc durerile de mijloc.
Ziua florilor. Sărbătoarea naturii
„Iată zile-ncălzitoare/ După aspre vijelii!/ Vin Floriile cu soare/ Şi soarele, cu Florii.// Primăvara-ncântătoare/ Scoate iarba pe câmpii/ Vin Floriile cu soare/ Şi soarele, cu Florii”, spunea marele nostru poet Vasile Alecsandri în stihul ce poartă numele marii sărbători. Bătălia iernii a luat sfârşit.
Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste o sărbătoare păgână dedicată zeiţei romane a vegetației și a primăverii, Flora, atestată de arheologi și în Dacia romană,de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Așadar, Floriile reprezintă şi o veselă aniversare a reînvierii naturii. Simbolul sărbătorii sunt ramurile verzi de salcie, numite în diverse sate şi «mâţişoare». Expresie a fertilităţii – orice mlădiţă prinde rădăcini când găseşte un teren puţin umed – şi a regenerării ciclice a vegetaţiei, salcia aduce în atenţie bogata simbolistică a arborelui sacru, venerat de-a lungul timpului în majoritatea civilizaţiilor străvechi.
Tradiții și obiceiuri de Florii
- În Sâmbăta Floriilor se cinstesc morţii. Mormintele sunt curăţate, stropite cu apă sfinţită şi împodobite cu lumânări aprinse şi crenguţe de salcie, pentru odihnă şi lumină veşnică.
- Cei cu nume de flori își serbează astăzi onomastica. Urați-le tot ceea ce vă doriți vouă înșivă
- Chiar dacă este post, în Duminca Floriilor este dezlegare la pește. Carnea de pește mâncată în aceasta zi are atributul de a vindeca și alina bolile trupești
- Ramurile sfințite de salcie se păstrează de-a lungul întregului an, având menirea de a lecui diverse boli.
- În această zi, florile au suflet. Dacă trebuie să le culegi, cere-le iertare pentru că le doare când sunt desprinse din mediul lor.
Citește și: Buna Vestire: valențe teologice și populare ale sărbătorii
- Pentru că de Florii încep să înflorească urzicile, fapt numit și nunta urzicilor, acestea nu se mai folosesc la prepararea mâncării de urzici (de post), nemaifiind considerate bune de gătit. În alte părți se spune că în Joia Mare e nunta urzicilor.
- În funcție de felul în care va fi vremea de Florii, se fac și previziuni legate de vremea de Paști. Totodată, în cazul în care broaștele se aud cântând până de Florii, vara acelui an va fi o vară călduroasă, dar și ploioasă și îmbelșugată în același timp.
- Este bine sa te împărtășești de Florii si să-ți pui dorințe în gând. Roagă-te pentru împlinirea lor și se vor materializa mai ușor
- Cine se va spăla pe cap în ziua de Florii, i se va albi părul
Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica, iar cele mai frecvente nume feminine sunt Viorica, Florentina, Florica şi Camelia, iar dintre bărbaţi, cei mai mulţi se numesc Florin, Florian, Viorel sau Mugurel.
Cu această ocazie, urăm „La mulți ani” ani celor care poartă un nume de floare! Tuturor, o primăvară cu soare și zâmbet!
Autor: P. Manisor
Sursă foto: www.elldor.info, www.cuvantul-ortodox.ro
