Cum ne pregătim pentru revoluţie? Aș invoca un vechi principiu britanic care spune că în viață este bine să treci cu urechile ciulite la maxim și cu gura închisă. Aici nu se pune problema de cenzură ci de o capacitate, de o propensiune, de a asculta, de a înțelege anumite evoluții ale societății, de a fi sensibil la o anumită dinamică care scapă multora dintre noi din considerente diverse ce țin de cotidian.
Aș prefera să nu mă apuc să număr revoluțiile industriale ci să decantez, să cântăresc efectele pe termen mediu și lung pe care le implică. Pe viitor piața muncii se va subția datorită desuetitudinii unor joburi tradiționale. Vestea bună este că asistăm la o reformare a pieței muncii.
Trăim ceva oarecum de neimaginat cu 10 ani în urmă! Astăzi putem inventa un job și nu trebuie neaparat să urmărim cu îndârjire un loc de muncă prestabilit, tradițional, care poate nu este compatibil cu profilul nostru profesional sau psihologic.
Creativitatea, cheia prin care ne vom putem pregăti pentru viitoarea revoluție!
Se anunță practic amurgul unei epoci și a unor paradigme captive care nu mai pot fi relevante în scrutarea realităților din ce în ce mai dinamice și alambicate la care asistăm. Creativitatea va fi cheia prin care ne vom putem pregăti pentru viitoarea revoluție.
Pacatul cel mare ar fi să treacă peste noi fără să sesizăm, dar sperăm că generația tânără nu este supusă epigonismului vechilor mentalități confortabile cu care ne-au obișnuit părinții noștri. Cultivarea propriei creativități devine, fără să vrem, un zeitgeist al zilelor noastre dacă ne dorim să aparținem viitorului.
”Fiecare revoluție își devorează copiii”, răsună mereu o voce peste timp amintind de tabloul faimos prin care Cronos își devorează copilul. Tranziția către viitor nu este un vis mitic sau un laitmotiv expirat cu care ne-au obișnuit politicienii. Copii revoluției au crescut.
Poate vom evita canibalismul și vom îmbrățisa farmecul și tumultul viitorului, fără frică și cu multă muncă!
Autor: Alexandru Filimon
