Pregătește-te eficient pentru BAC! Teste la logică și argumentare, psihologie și sociologie (II)

1
licee

PedagoTeca vine în ajutorul elevilor care vor să dea BAC-ul la logică și argumentare, psihologie și sociologie cu o serie de teste, structurate pe capitole, concepute în conformitate cu programele şcolare în vigoare. Testele conţin ȋntrebări cu patru variante de răspuns, una singură fiind corectă.

Așa cum v-am promis, revenim cu raspunsurile la testele din articolul anterior.

LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE: NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.c; 2.b; 3.a; 4.d; 5.d; 6.b; 7.a; 8.b; 9.c; 10.a; 11.b; 12.a; 13.c; 14.b; 15.c; 16.a; 17.a; 18.d; 19.d; 20.c; 21.d; 22.a; 23.b; 24.d; 25.d; 26.b; 27.b; 28.c; 29.d; 30.b

PSIHOLOGIE: SENZAŢIILE

1.c; 2.b; 3.c; 4.d; 5.b; 6.c; 7.a; 8.c; 9.c; 10.d; 11.b; 12.a; 13.c; 14.c; 15.a; 16.b; 17.a; 18.b; 19.c; 20.a.

SOCIOLOGIE: METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE

1.b; 2.d; 3.a; 4.c;,5.c; 6.b; 7.a; 8.d; 9.b; 10.d; 11.b; 12.c; 13.c; 14.b; 15.d; 16.c; 7.b; 18.c; 19.a; 20.b; 21.c; 22.a; 23.b; 24.c; 25.b.

În continuare vă prezentăm următoarea serie de teste la cele trei discipline:

 

Citește și: Pregătește-te eficient pentru BAC! Teste la logică și argumentare, psihologie și sociologie

 

Disciplina: LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE

Tema: TERMENI. RAPORTURI LOGICE ȊNTRE TERMENI

1. Ordinea descrescătoare corectă, din punctul de vedere al intensiunii, este următoarea:
a. pătrat,dreptunghi, paralelogram, patrulater;
b. plante, cereale, grâu, spic de grâu;
c. elev, elev de liceu, elev în clasa a IX-a de liceu, elev în clasa a IX-a la profil umanist;
d. copac, pădure, pădure de foioase, pădure de şes.

2. Între termenii romb şi dreptunghi există un raport de:
a. identitate;
b. ordonare;
c. încrucişare;
d. contrarietate.

3. Termenul aflat în raport de încrucişare cu triunghi dreptunghic este:
a. triunghi;
b. triunghi  echilateral;
c. triunghi isoscel;
d.  triunghi cu unghiuri de 60°.

4. Termenul chel este:
a. pozitiv şi vag;
b. negativ şi precis;
c. pozitiv şi precis;
d. negativ şi vag.

5. Între termenii număr prim par şi numărul 2 se stabileşte un raport de:
a. identitate;
b. ordonare;
c. încrucişare;
d. opoziţie.

6. Extensiunea termenului corespunde:
a. intensiunii noţiunii;
b. sferei noţiunii;
c. conţinutului noţiunii;
d. notelor particulare ce caracterizează elementele sferei unei noţiuni.

7. Termenii simultan şi succesiv sunt, sub aspectul intensiunii:
a. relativi,concreţi, compuși, unul pozitiv, iar celălalt negativ;
b. concreţi, absoluţi, simpli, pozitivi;
c. concreţi, relativi, simpli, pozitivi;
d. abstracţi, relativi, simpli, pozitivi.

8. Există un raport de încrucişare între termenii:
a. număr prim impar şi număr prim;
b. poet şi francez;
c. dreptunghi şi trapez întrucât au proprietăţi comune (ambele sunt patrulatere), dar şi proprietăţi diferite;
d. peşte şi delfin.

9. Între termenii pădure de conifere şi brad există un raport de :
a. identitate;
b. ordonare;
c. concordanţă, contrarietate;
d. opoziţie, contrarietate.

10. Raportul de contrarietate:
a. se stabileşte între termeni ale căror extensiuni au elemente comune;
b. se stabileşte dacă, oricare ar fi elementul ales, el nu poate să facă parte, dar poate să lipsească

concomitent din extensiunile celor doi termeni;
c. se stabileşte dacă,oricare ar fi elementul ales, el nici nu face parte, dar nici nu poate lipsi concomitent

din extensiunile celor doi termeni;
d. se stabileşte între termeni ale căror intensiuni nu au  însușiri comune;

11. Genul proxim şi diferența specifică pentru termenul număr natural sunt :
a. număr pozitiv şi numerele fracţionare;
b. număr întreg şi proprietatea numerelor întregi de a fi pozitive şi negative;
c. număr întreg şi proprietatea numerelor naturale de a fi pozitive;
d. număr pozitiv şi numerele zecimale.

12. Între număr prim şi număr par există un raport:
a. de identitate;
b. de opoziţie;
c. de încrucişare;
d. de ordonare.

13. Termenul grămadă este:
a. nevid, general, colectiv, vag;
b. nevid, general, diviziv, precis;
c. nevid, general, diviziv, vag;
d. nevid, general, colectiv, precis.

14. Termenul afon este:
a. abstract, relativ, corelativ, negativ;
b. concret, relativ, corelativ, pozitiv;
c. concret, absolut, independent, negativ;
d. concret, absolut, corelativ, pozitiv.

15. Ordinea descrescătoare corectă,  din punct de vedere al extensiunii, este:
a. triunghi echilateral, triunghi isoscel, triunghi dreptunghic, triunghi;
b. substanţă chimică,acid,acid acetic;
c. ţară, judeţ, comună, sat ;
d. copil, tânăr, adult, bătrân.

16. Termenul aflat în raport de încrucişare cu mamifer este:
a. maimuţă;
b. peşte;
c. animal acvatic;
d. delfin.

17. Unii apicultori sunt şi crescători de păuni, dar nici unul nu creşte iepuri. Unii crescători de păuni sunt

şi crescători de iepuri, dar nici unul nu dresează animale. Dacă unii dresori sunt şi crescători de iepuri, atunci:
a. este posibil ca unii dresori să fie și apicultori;
b. unii apicultori cresc iepuri;
c. toţi  apicultorii sunt dresori;
d. unii dresori cresc păuni;

18. Pentru a avea succes, gazda unei petreceri, analizează preferinţele gastronomice ale invitaţilor săi. Ştie

că tuturor celor cărora le place carnea de curcan, le place şi carnea de porc. Numai unii dintre cei care preferă

carnea de vită mănâncă şi carne de porc, dar nici unul nu poate să sufere carnea de curcan. Ştiind de asemenea, că

toţi cei care preferă carnea de miel mănâncă şi carne de vită,dar nici unul nu poate să vadă carnea de porc,atunci

va trage următoarea concluzie:
a. nu poate servi aceloraşi persoane carne de porc şi de vită;
b. poate servi aceloraşi invitaţi carne de miel şi de curcan;
c. nu poate servi carne de miel şi de curcan aceloraşi persoane;
d. tuturor celor cărora le serveşte porc le poate servi şi carne de miel.

19. Intensiunea termenului corespunde:
a. componentei lingvistice;
b. sferei noţiunii;
c. componentei ontologice;
d. însușirilor ce caracterizează elementele aflate în sfera unei noţiuni.

20. Termenii aflați în raport de identitate și contrarietate cu dreptunghi sunt:
a. paralelogram cu un unghi de 90°și pătrat;
b. romb și trapez;
c. pătrat și triunghi;
d. paralelogram cu un unghi de 90°și trapez.

21. Pentru termenul vertebrat:
a. albina este specie, iar termenul animal este genul;
b. câinele este specie, iar patruped este genul
c. mamifer este genul, iar crocodil este specia;
d. mamifer este specia, iar animal este genul.

22. Următorii termeni se află în raport de ordonare, iar primul este o specie a celui de-al doilea:
a. cartier și localitate;
b. pădure și copac;
c. mamifer și animal vertebrat;
d. patrulater cu laturi paralele și dreptunghi.

23. Se stabilește raport de încrucișare între următorii termeni:
a. atlet și sportiv pentru că există sportivi care nu practică atletismul;
b. paralelogram și trapez pentru că au însușiri comune: laturi paralele, suma unghiurilor de 360°, sunt

patrulatere etc.;
c. mamifer și animal acvatic;
d. roman și descriere, pentru că toate romanele conțin numeroase descrieri.

24. Dacă termenului scriitor i se adaugă însușirea romantic, atunci:
a. extensiunea termenului crește, intensiunea scade, iar noul termen ce rezultă va fi o specie a celui dintâi;
b. extensiunea termenului scade, intensiunea crește, iar noul termen ce rezultă va fi o specie a celui dintâi;
c. extensiunea termenului crește, intensiunea scade, iar noul termen ce rezultă va fi  subordonat față cel

dintâi;
d. extensiunea termenului scade, intensiunea crește, iar noul termen ce rezultă va fi supraordonat față de cel

dintâi.

25. Fie următoarele perechi de termeni: paralelogram – romb; vertebrat – nevertebrat. Raporturile ce se

stabilesc între aceștia sunt.
a. identitate, respectiv contrarietate;
b. ordonare, respectiv contrarietate;
c. ordonare, respectiv contradicție;
d. încrucișare, respectiv contradicție.

26. Termenul cel mai mic număr natural este, după extensiune :
a. vid;
b. colectiv;
c. concret;
d. singular.

27. Un şir corect ordonat descrescător extensional este :
a. demonstraţie, demonstraţie directă, argumentare, demonstraţie deductivă;
b. argumentare, demonstraţie, demonstraţie deductivă, demonstraţie indirectă;
c. demonstraţie indirectă, demonstraţie directă, demonstraţie, argumentare;
d. demonstraţie, demonstraţie inductivă, demonstraţie directă, argumentare.

28. Termenul cu extensiunea mai mare decȃt aceea a  termenului elev este :
a. școlar;
b. liceean;
c. persoană;
d. niciuna din variantele de mai sus.

29. Un termen este abstract dacă :
a. deţine rolul de noţiune primară ȋntr-un sistem de discurs;
b. desemnează proprietăţi independente de obiecte;
c. indică prezenţa unor ȋnsuşiri;
d. desemnează o relaţie ȋntre două sau mai multe obiecte.

30.  Termenul cu intensiunea mai mare decȃt aceea a  termenului floare este :
a. plantă;
b. zambilă;
c. variantele a şi b;
d. niciuna din variantele de mai sus.

31. Fie termenii A, B, C şi D astfel ȋncât termenii A şi B sunt ȋn raport de contrarietate, C şi D sunt ȋn raport de

ȋncrucişare şi au drept gen termenul A. Pe baza raporturilor indicate, nu se poate susţine că:
a. Unii D nu sunt A.
b. Toţi C sunt A.
c. Niciun B nu este A.
d. Unii A sunt C.

32. Un termen este absolut dacă :
a. este noţiune  derivată dintr-o noţiune primară ȋntr-un sistem de discurs;
b. desemnează proprietăţi caracteristice obiectelor considerate ȋn mod izolat;
c. indică prezenţa unor ȋnsuşiri;
d. desemnează o relaţie ȋntre două sau mai multe obiecte.

33. Un şir corect ordonat descrescător intensional este :
a. formă logică, termen vid, termen, termen logic vid;
b. formă logică, termen, termen vid, termen logic vid;
c. termen logic vid, termen vid, termen, formă logică;
d. termen, termen vid, termen logic vid, formă logică.

34. Fie termenii A, B, C şi D astfel ȋncât:  B şi C sunt termeni contrari, aflaţi ȋn raport de ȋncrucişare cu A. D

este subordonat termenului A şi ȋn raport de contrarietate și cu B şi cu C. Prin urmare, se poate afirma că:
a. Toţi A sunt D;
b. Niciun B nu este A.
c. Toţi C sunt D;
d. Toţi D sunt A.

35. Fie termenii A, B, C şi D. A şi B sunt ȋn raport de ȋncrucişare, D este specie a termenului B şi ȋn raport de

contrarietate cu C şi A. Termenul C este ȋn raport de ȋncrucişare cu termenul B şi contrariul termenului A. Prin urmare, nu se poate afirma că:
a. Unii D sunt B;
b. Niciun C nu este A;
c. Toţi B sunt D;
d. Unii B nu sunt A.

Disciplina: PSIHOLOGIE

Tema: PERCEPŢIILE

1. Orice proces perceptiv presupune:
a) interpretare;
b) analizã;
c) intensitate;
d) tonalitate afectivã.

2. Ana observã cu uşurinţã şi rapid atunci când colegii ei fac mici modificãri în aspectul fizic. Acest lucru indicã:
a) atenţie externã;
b) percepţia detaliilor;
c) spirit de observaţie;
d) discriminare.

3. Percepţia este o imagine primarã deoarece:
a) semnalizeazã însuiri concrete, intuitive;
b) apare numai în relaţa directã cu obiectul, aici şi acum;
c) interacţioneazã direct cu obiectul;
d) asigurã o mai bunã adaptare a omului la realitate.

4. Caracteristica de a fi bogatã în conţinut se aplicã urmãtoarelor imagini:
a) imaginea senzorialã;
b) imaginea din reprezentare;
c) imaginea perceptivã;
d) imaginea reproductivã.

5. Proprietatea imaginii perceptive de a fi bogatã în conţinut se reflectã în faptul cã:
a) la realizarea percepţiei pot contribui mai mulţi analizatori, percepţiile fiind plurimodale;
b) are loc un proces de selecţie în urma cãruia anumiţi stimuli sunt prelucraţi mai complex, alţii mai vag;
c) oferã simultan date despre toate însuşirile concrete ale unui obiect, conţinând un volum mai mare de informaţii;
d) prin percepţie, sistemul cognitiv interpreteazã un obiect al cunoaşterii ca pe un întreg.

6. Spiritul de observaţie reprezintã:
a)    o metodã de investigare;
b)    o atitudine;
c)    o activitate psihicã;
d)    o aptitudine.

7. Afirmaţia: intensitatea procesului senzorial este direct proporţionalã intensitãţii stimulului, se aplicã în cazul:
a)    senzaţiei;
b)    percepţiei;
c)    senzaţiei şi percepţiei;
d)    senzaţiei şi reprezentãrii.

8. Percepţia este un proces cognitiv senzorial care reflectã:
a) însuşirile obiectului date separat;
b) obiectul în mod unitar şi integral;
c) însuşirile intuitive şi caracteristice pentru obiect;
d) însuşirile obiectului legate de formã, mãrime şi culoare.

9. Pregãtirea anticipatã a subiectului pentru explorarea unui obiect genereazã:
a) o imagine schematicã;
b) o imagine mai bogatã în conţinut;
c) o imagine mai superficialã sau mai precisã;
d) o imagine mai clarã.

10. Întrucât este pasionatã de literaturã şi studiazã intens acest domeniu, Maria gãseşte cu uşurinţã expresiile poetice într-un text şi poate decodifica mesaje nebãnuite de cãtre ceilalţi. Acest fapt este rezultatul:
a) gradului de culturã generalã;
b) intereselor stabile pentru o categorie de stimuli;
c) mecanismelor verbale implicate în percepţie;
d) pregãtirii anticipate pentru explorarea textului.

11. Deşi literele din interiorul cuvintelor sunt amestecate în textul dat, Ioana reuşeşte sã citeascã cu succes paragraful propus. Acest fapt se explicã prin:
a)    legea selectivitãţii;
b)    legea semnificaţiei;
c)    legea integralitãţii;
d)    legea structuralitãţii.

12. Aflându-se pe banchetã într-un tren staţionat în garã, Mircea are impresia cã trenul lui a pornit deja, apoi observã pe fereastrã cum se îndepãrteazã trenul vecin. Fenomenul trăit de Mircea a fost:
a) o impresie de moment;
b) o percepţie denaturatã a timpului;
c) o senzaţie exteroceptivã;
d) o iluzie de mişcare.

13. Observaţia este:
a) o activitate specificã gândirii;
b) o activitate specificã percepţiei;
c) o aptitudine specificã;
d) o însuşire psihicã.

14. Pentru a masca o gaurã în tencuialã, Irina alege sã picteze peretele, camuflând astfel defecţiunea şi sperând sã nu se mai observe. În acest demers, Irina se bazeazã pe:
a) legea selectivitãţii perceptive;
b) distragerea atenţiei privitorului;
c) legea constantei perceptive;
d) spiritul de observaţie redus al privitorului.

15. Pentru Ioana muzica şi sunetele sunt foarte importante. În ora de matematicã, când toţi elevi sunt concentraţi în rezolvarea unei probleme, ea poate sesiza cu uşurinţã ciripitul slab al pãsãrilor din copac. Aceasta se explicã prin:
a) legea selectivitãţii;
b) legea semnificaţiei;
c) legea proiectivitãţii;
d) legea structuralitãţii.

16. Durata percepţiei:
a) se prelungeşte dupã dispariţia obiectului;
b) influenţeazã claritatea percepţiei;
c) corespunde prezenţei stimulului şi acţiunii acestuia;
d) percepţia nu are o duratã anume.

17. Detecţia constã în sesizarea şI conştientizarea prezenţei stimulului atingând pragul de:
a) minimum vizibile;
b) minimum cognoscibile;
c) minimum separabile;
d) identificare categorialã.

18. Atunci când copiazã graficul de la tablã, Andrei observã şi floricelele desenate pe marginea tablei. Acest exemplu ilustreazã:
a) caracterul primar al percepţiei;
b) caracterul contextual al percepţiei;
c) caracterul obiectual al percepţiei;
d) caracterul informaţional al percepţiei.

19. În procesul perceptiv, imaginea obiectului şi a contextului în care se aflã contribuie la:
a) desfãşurarea mişcãrilor, amplitudinea, ritmicitatea şi coordonarea acestora;
b) cunoaşterea profundã a realitãţii;
c) percepţia clarã, completã, precisã;
d) explorarea mai profundã sau mai superficialã a obiectului.

20. Perceperea unuia şi aceluiaşi obiect de cãtre subiecţi diferiţi va conduce la:
a) formarea aceleiaşi imagini perceptive la toţi subiecţii;
b) formarea unei imagini diferite pentru fiecare subiect;
c) formarea la toţi a unei imagini adecvate a realitãţii, dar conţinând aspect specific pentru fiecare;
d) formarea unei percepţii bogate şi corecte.

 

Disciplina: SOCIOLOGIE

Tema: CULTURĂ, CIVILIZAŢIE, SOCIALIZARE, ROL ŞI STATUS SOCIAL

1. Procesul prin care individul învață modele comportamentale noi și valori diferite de cele pe care le poseda anterior (adesea în situații în care a fost supus anterior unei socializări negative) reprezintă:
a. socializare primară;
b. socializare secundară;
c. resocializare;
d. socializare anticipatorie.

2. Ansamblul de așteptări pe care le are un individ din partea celorlalți membri ai societății, pe baza poziției pe care o deține acesta, reprezintă:
a. rolul social;
b. statusul social;
c. rolul social atribuit;
d. statusul social performat.

3. Educația informală:
a. este procesul de învățare voluntară sau involuntară ca urmare a interacțiunii individului cu cei din jur (familie, prieteni, TV. etc.);
b. este procesul de formare în cadrul activităților școlare extracurriculare;
c. este doar un proces de socializare negativă;
d. asigură numai socializarea primară.

4. Rolul de părinte:
a. este doar un rol performat;
b. este doar un rol așteptat;
c. poate fi deopotrivă un rol așteptat și performat;
d. poate fi deopotrivă un rol atribuit și dobândit.

5. Socializarea ce se realizează în primii ani de viață și se încheie în jurul vârstei de șapte ani:
a. este socializare primară și se realizează doar în familie;
b. este socializare continuă deoarece va fi realizată apoi prin intermediul școlii;
c. este un proces de socializare secundară pentru că nu se realizează prin intermediul școlii, ca agent principal de socializare;
d. este o socializare primară și poate fi  totodată anticipatorie și informală.

6. Statutul de moștenitor al tronului, într-un stat în care există un regim monarhic, reprezintă:
a. statut dobândit și impune un rol atribuit;
b. statut atribuit și implică un rol așteptat;
c. statut atribuit și implică doar un rol performat;
d. deopotrivă un statut atribuit și dobândit.

7. Procesul de socializare ce durează pe parcursul întregii vieți a individului este:
a. o socializare continuă și exclusiv  informală;
b. o socializare continuă și exclusiv formală;
c. o socializare secundară și anticipatorie;
d. o socializare continuă.

8. A fi român presupune:
a. un status dobândit și un rol atribuit;
b. un status atribuit și un rol așteptat;
c. un status dobândit pentru că se dobândește prin naștere;
d. un status atribuit pentru că poate fi obținut și la cerere, dacă se întrunesc anumite condiții.

9. Socializarea ce se realizează cu scopul de a pregăti individul pentru roluri pe care nu le deține încă poate fi:
a. doar primară;
b. doar negativă;
c. resocializare continuă;
d. anticipatorie și  primară.

10. Experiența personală, ca factor ce influențează procesul de socializare:
a. nu este implicată în socializarea secundară;
b. are influență în socializarea primară și anticipatorie;
c. are influență asupra socializării secundare și asupra celei  negative;
d. nu poate influența resocializarea.

11. Educația ce se realizează prin intermediul unor instituții, altele decât cele din sistemul de învățământ, reprezintă:
a. educație formală;
b. educație informală;
c. educație anticipativă;
d. educație non-formală.

12. Socializarea negativă:
a. este  o situație în care individul refuză să comunice cu ceilalți;
b. constă în comunicarea, prin rețele de socializare, a unor informații cu caracter negativ, peiorativ, eronat;
c. este procesul de învățare a unor modele comportamentale opuse celor promovate de cultura dominantă în comunitatea din care face parte individul;
d. este specifică doar infractorilor și complicilor acestora.

13. Statusul de elev la un liceu de prestigiu este:
a. atribuit, întrucât se primește prin repartiție computerizată;
b. dobândit, întrucât se obține în urma unor eforturi de a avea o medie cât mai mare la examenul de admitere;
c. dobândit doar pentru elevii transferați pentru că ei au dobândit transferul pe baza unei cereri;
d. atribuit doar pentru elevii din învățământul obligatoriu, chiar dacă au susținut examen de admitere.

14. Contracultura
a. este o subcultură ce poate să apară în procesul de acomodare;
b. este modul în care cultura dominantă se impune în fața altei culturi;
c. este modul în care cultura dominantă își exercită influența în procesul de asimilație;
d. este un tip de cultură dominantă.

15. Procesul de socializare constituie:
a. procesul prin care se formează personalitatea umană;
b. procesul prin care indivizii se cunosc între ei și comunică informații personale;
c. comunicarea prin rețelele de socializare de pe internet;
d. procesul de formare a relațiilor sociale în cadrul unui grup.

16. Procesul prin care două culturi conviețuiesc fără să se transforme în mod radical este:
a. proces de asimilație;
b.  proces de aculturație;
c. proces de acomodare;
d. proces de resocializare.

17. Dacă produsele unei culturi sunt apreciate și preluate de alte culturi, atunci cultura respectivă a atins stadiul de:
a. subcultură;
b. civilizație;
c. acomodare;
d. resocializare.

18. Normele formale cărora le sunt asociate sancțiuni puternice reprezintă:
a. legi penale;
b. legi civile;
c. legi morale;
d. tradiții.

19. Procesul prin care, ca urmare a contactului dintre două culturi se ajunge la apariția unor complexe culturale noi, care au în componență elemente din culturi diferite reprezintă:
a. fenomenul de asimilație;
b. fenomenul de acomodare;
c. fenomenul de aculturație;
d. fenomenul de cultură dominantă.

20. Rolul social constituie:
a. tot ceea ce așteaptă individul de la ceilalți pe baza poziției pe care o are;
b. rolul culturii în societate;
c. tot ceea ce așteaptă ceilalți de la un individ datorită poziției pe care o deține;
d. așteptările pe care le are individul de la rolul celorlalți în viața sa.

21. Statusurile sociale pot fi:
a. așteptate și performate;
b. atribuite și dobândite;
c. așteptate și dobândite;
d. atribuite și performate.

22. Procesul prin care un individ se socializează pentru anumite roluri pe care nu le deține încă reprezintă:
a. socializare negativă;
b. resocializare;
c. socializare continuă;
d. socializare anticipatorie.

23. Sistemul de învățământ reprezintă un agent de socializare:
a. anticipatorie;
b. formală;
c. negativă;
d. este corect atât răspunsul a, cât și b.

24. Grupul de egali nu este un agent de socializare:
a. secundară;
b. negativă ;
c. anticipatorie;
d. toate răspunsurile sunt greșite.

25. Subcultura este :
a. un complex cultural propriu unei comunități care promovează unele valori, credințe, norme aflate în opoziție cu acelea specifice culturii dominante;
b. un complex cultural propriu unei comunități, prin care acesta se diferențiază de cultura dominantă;
c. una din componentele – ideatică, obiectuală sau normativă –  ale culturii;
d. stadiul de dezvoltare a culturii ce nu poate atinge nivelul de civilizație.

un comentariu

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here